Pestisorul de aur

Sunt un om norocos (asta cand nu am ghinion). In concediu m-a izbit frontal bafta. Am fost la peste si am prins(asta nu e chiar un noroc chior, se intampla la multi). Deci, am prins pestisorul de aur. Exemplificare:

 

 

Chestiunile tehnice sunt simple. O undita testata in batalii grele, plumb, guta, carlig, alease cu grija, momeala naturala si evident proaspata, lansare la apa precisa, intepatura de profesionist, dril scurt si carasul de aur sta cuminte in palma mea. Dialogul e tipic pentru astfel de situatii.

-Spune 3 dorinte, glasuieste, cu vocea lui Florin Piersic, pestisorul.

Cum sunt un tip echilibrat, nu ma arunc repede sa insir ceea ce mi-ar dori sufletul. Incerc sa faca o lista a prioritatilor in minte. Cat stau eu sa ma gandesc, probabil de plictiseala, “auriul” sare la loc in balta.

-Amice, riscam sa ma sufoc pana spuneai tu ce iti doresti. Oricum citesc si gandurile asa ca inainte sa ma mai prinzi iti recomand o vizita la psihiatru, alea nu sunt dorinte de om normal.