Arhivele lunare: aprilie 2013

Obraz

Televiziunile aflate în plin proces de schimbare a părului (năravurile rămân pe loc) anunţă cu mare evlavie  tot felul de transmisiuni în direct de la diverse biserici şi mânăstiri, filme cu tematică religioasă, aşa ca de Sfintele Paşti, asta după ce mai bine de 360 de zile pe an răcnesc pe toate vocile posibile împotriva creştinismului.

Sâmbătă noaptea abia aştept să mă calc pe bombeuri cu toţi ateii dornici să ia  Lumină, o Lumină pe care nu o preţuiesc şi nu o înţeleg.

Hai să mai întoarcem obrazul, din nou.

Pegas

Un nume care ma umple de amintiri plăcute.

Oricâtă imaginatie aş avea, totuşi, Pegasul copilăriei arăta cu totul altfel.

Era roşu!

….

Cărăruie, cărăruie


de Ion Manu

Cărăruie, cărăruie, care duci la București

Drum ca tine altul nu e, nici în lumea din povești.

Te așterni în calea lungă a truditului meu dor

Numai dorul lași s-ajungă, la căsuța cu pridvor

Cale lungă și frumoasă, cale ruptă de haiduci,

Numai dorul duce-acasă… dar pe mine când mă duci?

A trecut atâta vreme de când plâng drumeții tăi

Plâng cu șoapte de blesteme pribegind pe alte căi.

Drum cotit în țară sfântă, drum curat stropit cu sânge

Unde paseri nu mai cântă, unde doina nu mai plânge.

Tu nu știi că pe la vetre întorcându-ne-ntro zi

Te-om mări – și nu cu pietre – cu dușmani te-om netezi.

Cărăruie, cărăruie, care duci la București

Drum ca tine altul nu e, nici în lumea din povești.

Te așterni în calea lungă a truditului meu dor

Numai dorul lași s-ajungă, la casuța cu pridvor.

Corect politic

Dacă cineva spune că homosexualii sunt nişte oameni cu probleme, că evoluează împotriva naturii, sau că o anumită minoritate nu este foarte prietenă cu munca, e pus la zid, reclamat, audiat de diverse instituţii, amendat, timis la marginea societăţii. Dacă altcineva spune despre oamenii  religioşi că sunt nişte înapoiaţi, nişte proşti încremeniţi în timp, nişte lingători de icoane, e chemat în studiouri TV, invitat să-şi dezvolte punctele de vedere, e pus în fruntea unor organizaţii, fundaţii, alimentat cu nişte fonduri europene. Ne  place să fim politic corecţi, dar corectitudinea asta se manifestă  într-o singură direcţie. O fi corect aşa? Am un răspuns,uşor de intuit mai ales că recunosc: sunt un ciudat, iubitor de femei, un bigot care îşi ghidează viaţa după zece porunci.

O gheară de ajutor

Slabă, nemâncată, uşor imorală, cu gânduri sinucigaşe, presa autohtonă a devenit îngrozitor de uşor de manipulat. Acceptă orice mână (gheară) de ajutor fără a verifica ce se află la celălalt capăt al braţului.

Ultimul exemplu, un domn acuzat de treburi necurate, dar nedovedit şi necondamnat – deci curat, bănuit că ar fi fost fotbalist, dar fără ca vreo imagine sau statistică să o dovedească, a descoperit roata iar cei de la gazetele de sport se reped să o învârtă în gol.  Nicu Gheară şi-a făcut blog şi mai nou îi atacă pe oamenii de fotbal care nu-i cad bine la pipotă. Că el scrie sau nu, prea puţin mă interesează, important e că îşi asumă şi că gazetarii îi popularizează atacurile imediat ce acestea se produc.

Dincolo de lenea şi prostia  de a folosi la nesfârşit copy şi paste, e o chestiune de minimă morală cum, ce şi mai ales pe cine citezi.

Feţele minciunii

Minte-mă frumos sau minte-mă cu bun simţ, acesta este un minim pe care îl pretinzi de la un om în care oricum nu ai încredere dar pe care eşti obligat să-l suporţi. Asta era şi ultima mea pretenţie de la politicieni şi constat că actuala generaţie, bine înfiptă la butoane, e incapabilă să îmi satisfacă şi această cerere măruntă. În limbajul popular, răul absolut este zugrăvit într-o zicere destul de buruienoasă, în care victima se trezeşte şi fără bani şi cu viaţa sexuală parţial rezolvată împotriva propriei voinţe. Cam în poziţia asta ne aflăm noi. E clar că o mângâiere pe creştet, post viol şi post tâlhărie nu ne-ar  rezolva problemele, dar am fost educaţi să repetăm obsesiv că „gestul contează”, aşa că un gest minimal nu ar strica. Continuă lectura