Tavan și podea

Zac, întins pe covor,
privind în sus, dar nu văd tavanul meu ci podeaua vecinului-chiriaș de la etajul 8.
Pun gând peste gând până fac o scară a dialogului.
Ce faci băiete?
Cu dragostea o duci bine, aud seară de seară!
O să îți cumperi oi?
Câine ai, latră mult și bine,
Mai ales la lună!
Viața ta?
Nu mă interesează,
dar ce să fac dacă simți nevoia sa mi-o prezinți…
în cele mai intime amănunte.
Au!
M-a înțepat ceva în dos.
Aaaaa,
am fost săgetat de privirea vecinului de la 6,
își închipuie că se uită la tavanul proprietate personală!

Lasă un comentariu